A new beginning.

De data asta se gandise sa mearga si ea pentru prima oara la mormantul bunicii ei.Pana la urma ii lipsea si a crescut-o cand venea in New York si parintii ei nu aveau timp de ea.Bunica ei a incurajat-o mereu spunandu-i ca este frumoasa cum este ea si sa incerce sa se descurce singura,a inspirat-o foarte mult cat timp a fost in viata mai mult si ca parintii ei.Probabil bunica ei ar fi fost mandra de ea acum.Mergea cu pasi calculati spre cimitir,nu se grabea nu a venit la mormantul ei de 2 ani de cand a murit,poate ii era cam greu.Ajunsa in fata cimitirului deschise usor usa inalta de fier incercand sa nu o tranteasca la inchidere.Statea uitandu-se in jur incercand sa isi dea seama pe unde sa o ia sau mai bine zise pe unde sa gaseasca mormantul bunici ei printre celalalte mii chiar.

De ceva timp, Alexander se afla in acel loc pustiit, ce probabil de facea sa cutremuri. Da, se afla aici pentru mama sa, fusese ucisa cu multe secole in urma de un vanator de vampir. Prinsese ura ca astfel de fiinte dar incerca sa-si astupe ura cu alte sentimente. Isi aprinse relaxat o tigara si trase vicios din ea, privirea-i albastra fiind fixata asupra mormantului, iar acum era goala si rece.

Isi duse o mana la ceafa oftand mergand drept pe aceea alee pietrificata.O luase deja printre o suta de morminte insa..nicaieri numele Elizabeth Miller.Doamne cat de greu putea fi?In fata sa cu un rand se afla o umbra neagra insa o ignora nu stia oricum sigur ce putea fi.Merse insa inainte spre rand.Insfarsit o gasese,insa mormantul era chiar langa un mormant in fara caruia se afla un baiat,probabil asta era umbra.

Simti prezenta fetei cu mult timp in urma, insa nu se gandi deloc sa reactioneze cumva sau sa spuna el ceva. Nu-i statea in fire. Acea dorinta de a inhala fumul de tigara pusese stapanire prea mare peste el, mai ales in momentul de fata, cand era cufundat in propriile ganduri ce in unele momente nu-i dadeau pace.
Incepu a forma destul de linistit cercuri de fum in aer, realizand o ceata in jurul sau, astfel incat ochii sai de un albastru profund sa straluceasca mai ciudat.

Nu zise nimic oarecum stand ca un stalp in fata mormantului bunici sale.Se puse in genunchi in fata mormantului punand o mana pe el lasand capul in jos.Ea nu era atat de slaba incat sa planga nici macar atat de inocenta insa de data asta numai se putu abtine era ceva special totusi.Cateva lacrimi ii napanzi obraji,afara era frig si ceata fiecare lacrima care o atingea o facea sa ii fie din ce in ce mai racoare,parca lacrimile ei inghetau.

- Nu plange pentru ce-i pierduti, caci nu poti sa-i aduci inapoi.. ii spuse Alexander calm si linistit fetei, desi nu o privea. Doar o simti. In cateva secunde isi termina tutunul si il arunca pe pamant, stingandu-l cu varful papucului. Nu mai schita nici un gest dupa ce lasa un trandafir de un rosu intens pe mormantul mamei lui.

-Multumesc de incurajare,dar tot sper ca nu am pierdut-o.zise strangand din pumn inclestindu-si dinti.
Se calma stergandu-se la ochii cu pumnul ridicand fata catre baiat zambindui.Il putea vedea foarte clar si prin ceata si prin noapte un mic avantaj in a fi varcolac.
-Tu ce faci aici?Adica mai exact,pe cine ai pierdut?spera sa nu fi sunat prea dur.